Istoria neamului român

Partea a treia
Intemeierea tarilor romane

Migratiile din secolele III-XII
Dupa retragerea aureliana (271), gotii s-au asezat în actuala Romanie. Ei au fost izgoniti de catre huni, un popor nomad, venit din stepele Asiei. Dacia a facut parte din Imperiul Hun pană la moartea lui conducatorului acestora Atilla (453). Gepizii,de neam germanic, le-au luat locul hunilor. Avarii erau un popor asiatic, inrudit cu hunii. Ei au intrat în Europa in secolul V. In secolul VI s-au stabilit în Pannonia, de unde s-au extins catre est și vest.
 Slavii au participat împreună cu avarii la campaniile lor de prădăciune la sud de Dunare.Slavii s-au amestecat in timp cu daco-romanii si au putut conviețui cu ei.
Daco-romanii au suferit mult de pe urma migrațiilor. După ce majoritatea orașelor romane au fost distruse de barbari, daco-romanii s-au organizat în obsti satesti.

Formarea tarii romanesti:

Prima etapa a intemeierii Tarii Romanesti a pornit din dreapta Oltului, din nordul Olteniei, prin unificarea cnezatelor intr-un voievodat condus de Litovoi. El este pomenit in Diploma cavalerilor ioaniti : " Tara cnezatului lui Litovoi voievodul ".
Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelasi nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre tara lui Litovoi si regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier si eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari.
A doua etapa a avut loc la inceputul secolului al XIV-lea si a pornit din stanga Oltului, din formatiunea lui Seneslau. Sapaturile arheologice de la Arges au scos la iveala existenta unui centru politic, care nu este altceva decat capitala lui Seneslau.
Izvoarele mentioneaza existenta unui stat : Valahia nord-dunareana condusa de un " mare voievod " si " domn ". El se numeste Basarab si este fiul lui Tihomir.  " mare voievod " - comandant suprem al armatei. Izvoarele nu mentioneaza cum a unit formatiunile de la sud de Carpati, punand bazele unui singur stat. Basarab a unificat teritoriile de la sud de Carpati, a cuprins si Voievodatul lui Litovoi, sudul Moldovei si in cele din urma, parti din Banatul de Severin. Capitala noului stat era la Arges.
Intemeierea s-a produs prin unirea cnezatelor si voievodatelor care l-au recunoscut pe Basarab ca mare domnitor si domn. Noul stat va primi numele de Tara Romaneasca sau Valahia.
Basarab I este mentionat in izvoarele istorice cu titlul de "mare voievod ș domn".Stăpânirea asupra Banatului de către Severin, l-a adus pe Basarab I in conflict cu regalitatea maghiară.
În 1324 Basarab I se afla sub suzeranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai târziu, domnitorul roman cucereste Severinul, ceea ce a dus la răcirea relațiilor cu Regatul Ungar. Mai mult decât atât, din 1327 Basarab refuza să mai platească tributul de vasal. Aceste lucruri l-au determinat pe regele ungar să intreprindă o expeditie de recucerire a teritoriului pierdut și de pedepsire a vasalului sau.
In luna septembrie a anului 1330, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, cu o puternică armată, pleaca din Timisoara sa-l pedepsească pe fostul sau vasal, Basarab, cneaz al ținutului. Ocupă Banatul de Severin si inaintează prin Oltenia, pustiita în prealabil de catre Basarab, spre Curtea de Arges. Datorita acestei strategii de aparare, în randurile armatei invadatoare se instaleaza foametea incă de la intrarea în Tara Romanească. Pe drum, Carol Robert primește o solie din partea domnitorului român care ii aduce o propunere de pace.
Oferta de pace facuta de Basarab I este refuzată de către rege, deși i se promitea plata a 7.000 de mărci de argint ca despagubire, cedarea cetatii Severinului și trimiterea unui fiu la curtea ungară ca garantie.
Astfel are loc batalia de la Posada,inainte de inceperea campaniei ungurii erau aproape siguri ca ii vor macalari pe ostenii lui Basarab din mai multe motibe:primul era acela ca armata lor era in superioritate numerica aproximativ 30.000 de oameni,al doilea ca aveau mai multa experienta in batalii,si al treilea motiv era acela ca armata lor era si mai bine echipata.
Pe de cealalta parte oastea lui Basarab nu depasea mai mult de 10.000 de oameni,le era practic imposib sa invinga armata ungara intr-un atac direct corp la corp.Basarab stia asta si de aceea s-a gandit sa ii astepte pe dusmani intr-un loc muntos in care sa ii ea prin surprindere,si in care superioritatea lor numerica sa nu conteze.
Armata româna ea asteptat pe unguri intr-un defileu ingust,odata ce toata armata lui carol a patruns in defileu ostenii romani au inceput sa arunce cu sageti si bolovani in inamici.Era o confuzie totala ungurii nu stiau cum sa scape din capcana in care ea atras Basarab,intrarea in defileu era pazita de arcasii de pe dealuri si de o parte a armatei romane.Batalia se incheie cu impresionanta victorie a lui Basarab.Aproape toata armata ungura a fost macelarita,dar Carol Robert a scapat si a fugit inapoi in tara lui imbracat in hainele unui ostean deoarece ii era frica ca nu cumva sa fie recunoscut.
Prin aceasta victorie, Basarab I a reusit sa consolideze independenta tinutului, sa o intarească din punct de vedere statal, pentru ca mai apoi sa-i largească hotarele.
Dar ce a ramas în istorie este faptul că această victorie răsunătoare a insemnat practic nasterea unui nou stat feudal independent, Basarab 1 asumând titlul de Mare Voievod.
Relatiile cu Regatul Ungariei s-au imbunătătit abia după moartea lui Carol Robert (1342) si suirea pe tron a fiului său Ludovic 1
Concluzia este ca nu terenul favorabil le-a adus romanilor victoria ci dragostea de a avea o tara numai a lor.