Istoria neamului român

Partea a cincea
Intemeierea Transilvaniei

In secolul al 8 dHr un neam migrator de origine asiatica(azi mongolii) s-au asezat in Pannonia(Transilvania de astazi).In acesto loc existau deja mai multe voievodate.
Un prim voievodat era al unui anumuit Glad era asezat in Banatul de mai tarziu şi avea ca asezări intărite cetătile de la Cuvin şi Orşova(ulterior reconstruita dupa ce a fost dintrusa de romani) . Orşova era, probabil, reşedinţa voievodului care avea o oaste numeroasa şi chiar foartea bine intretinuta, acesta mai avea  legaturi cu slavii sud-dunareni organizati in Taratul bulgar.
Un al doilea voievodat cel al lui Gelu este mentionat sub numele de „terra Ultransilvania" şi se afla situat în estul Depresiunii Transilvaniei. Resedinta voievodală era la Dabaca, iar printre alte asezari intarite se numarau Cluj-Manastur şi Moldovenesti. Ducatul lui Menumorut era situat între Ţara Oasului şi bazinul inferior al Muresului şi avea ca cetăţi: Biharea, Zalău şi Sătmar. Dupa ce a inceput luptele cu ungurii in prima faza cetatile lui opun rezistenta dar in final sunt cucerite,Gelu este prins so omorat iar succesorul lui va fi o capetenie maghiara Tuhutum.

Abia în secolul al Xl-lea, din aflăm despre existenţa altor voievodate romanesti unul este condus de Ahtum, un urmas al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar, Ştefan cel Sfanţ pentru transportarea sarii de pe Mures si un altul de un urmas al lui Tuhutum, Geula, sau Gyula care este inchis pe viata de catre Stefan cel Sfant. Motivul acestui din urmă conflict, soldat cu ocuparea tarii, este faptul că Gyula „refuza să fie crestin" in conditiile în care episcopia ortodoxă înfiintata la Alba Iulia a fost desfiintata de regele maghiar.

Al doilea voievodat mentionat in secolul al Xl-lea, condus de Gyula, caracterizat ca fiind întins şi foarte bogat cuprinde Podisul Transilvaniei şi Muntii Apuseni. Şi aici existau asezari intarite la Dabaca, Moreşti (pe Mures), Moigrad şi Balgrad (Alba Iulia), iar voievodul devenise şi el ortodox, lucru deloc convenabil in contextul incercarilor continue ale lui Stefan cel Sfant de a catoliciza tara.
Desi regii maghiari au reusit să anihileze formatiunile politice prestatale din Transilvania totusi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu au reusit sa-şi instaleze imediat stapanirea in Transilvania abia în 1075 cancelaria arpadiana emite un document referitor la cetatea Turda.

După anul 1100, maghiarii incerca sa organizeze Transilvania după model apusean impunand catolicismul printr-un „episcopus Ultratransilvaniae", amintit in 1111 sub numele de Simion şi încercand, prin intermediul lui Mercurius „princeps Ultratransilvaniae", să inlocuiască în 1113 institutia voievodatului cu principatul. Ambele masuri, atat cea religioasaă cat şi cea politico-administrativa, au avut de înfruntat opoziţia populatiei locale. Deşi nu au renuntat la ideea de catolicizare, sprijinit fiind puternic de catre papalitate, totusi au fost nevoiti să renunţe la ideea de principat.
Cu scopul de a apara granitele şi de a stimula dezvoltarea economica, regalitatea maghiară i-a colonizat în secolele XII-XIII, pe secui şi pe saşi în regiunile de granita ale Transilvaniei. Aceştia se bucura de multiple drepturi şi avantaje, şi sunt organizaţi în scaune.

In secolul al XIII-lea, voievozii Transilvaniei profită de problemele din Ungaria pentru a incerca sa se indeparteze de aceasta. Pentru aceasta, Roland Borşa convoacă în 1288 prima Adunare obsteasca numeste comiţi şi acordă privilegii. Ladislau Kan (1294-1315), în schimb, a fost un adevărat arbitru al situatiei din regat care, îşi constituie la Deva, o adevarata curte, de unde isi exercita atributele de şef al unui stat autonom si încheie intelegeri cu tari de sine stătătoare. Abia regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei. Situatia romanilor din Transilvania s-a agravat în conditiile in care regii maghiari încep politica de maghiarizare şi catolicizare forţată. Apartenenta la o funcţie a fost legată de apartenenta la religia catolică.
Izvoarele istorice amintesc despre aportul populatiei romanesti din Transilvania la formarea Moldovei şi a Tarii Romaneşti. In ceea ce priveste Tara Românească ne este amintit descalecatul lui Negru- Voda din Fagaras, la sfarsitul secolului al 12-lea.Voievodul semilegendar Radu Negru a trecut Carpaţii instalându-se la Câmpulung, „descălecatul „ este urmat de întemeierea ţării.

In zilele noastre se cunosc insa foarte putine informatii cu privire la populatia transilvaneana,ungurii mentinandu-si idee de baza ca Transilvania ar fi fost a lor,Intradevar nu este de exclus nici aceasta idee dar ei ar trebui sa se intrebe cu ce drept afirma ca Transilvania este a lor cand ei nu sunt nici macar de origini europene,au fost un popor nomad care a venit in Europa si a ocupat un mic teritoriu(azi Ungaria)care apoi a pus stapanire pe teritoriile noastre.
Din punctul meu de vedere ungurii au dreptate atunci cand zic ca au ,,modernizat,,Transilvania,este adevarat ca in 400 de ani de dominatie,ungurii au construit multe cetati,castele,palaturi sau chiar orase pe teritoriul transilvanean,azi ei afirmand ca daca nu ar fi fost influenta ungara asupra Transilvaniei aceasta ar fi ajuns la fel de slab modernizate cum sunt Moldova si Tara romaneasca(afirmand ungurii)
Aceasta afirmatie jicnitoare ne face sa intelegem ca in mare parte au dreptate,dar ei ar fi bine sa stie ca in timp ce isi construiau la ei in tara si in Transilvania palate si castele noi aparam la gurile Dunarii oprirea popoarelor invadatoare,am fi putut construi si noi ca ei adevarate frumuseti arhitecturale dar in schimb de asta a trebuit sa ne dam viata ,,pentru a avea ei o perioada indelungata de liniste,,
Ei ar trebui azi sa ne multumeasca ca inca mai pot vorbi aceiasi limba avea inca aceiasi religie si aceleasi obiceiuri